Veigar

Frica nu e prima reacție pe care o are lumea când aude ''Uite, un yordle!'' Cei din rasa lor sunt relaxați din fire, chiar dacă pot fi și aprigi la mânie, iar cei din jur îi tratează de obicei cu o oarecare veselie. Vocile lor pițigăiate și aspectul fizic drăgălaș îi fac pe cei din rasele mai mari să-și dorească să-i apere, sau cel puțin să se gândească la niște copii care se joacă de-a adulții. Din când în când, totuși, se întâmplă ca un yordle să devină atât de rău, încât, așa mic cum e, să-i înspăimânte pe cei din jur. Veigar e un astfel de yordle malefic. Este unul dintre cei mai puternici vrăjitori din Valoran, un maestru al magiei negre care pervertește energiile cosmice pentru a-și atinge propriile scopuri mârșave.

În copilărie, Veigar era un yordle ca oricare altul, cu o singură diferență – lumea aflată dincolo de granițele Orașului Bandle îi stârnea o curiozitate imensă. Tânărul yordle a petrecut multă vreme studiind restul Valoranului și, cu prima ocazie, s-a alăturat unei firme care făcea comerț cu celelalte orașe-stat importante. Din nefericire pentru el și pentru restul lumii, negocierile cu un negustor noxian care umbla cu afaceri necurate au eșuat într-un mod foarte neplăcut și ilegal, iar Veigar și colegii lui au ajuns țapii ispășitori. Odată arestat, a rămas închis între zidurile Noxusului ani întregi. O astfel de izolare e foarte periculoasă pentru cei din rasa yordle – probabil că tocmai de aceea l-au pedepsit astfel cruzii lui temniceri – iar Veigar și-a pierdut treptat minţile.

În cele din urmă a reușit să evadeze, dar devenise un yordle mult mai crud și degenerat decât cel de odinioară. În loc să revină în Orașul Bandle, a intrat sub tutela vrăjitorilor malefici din ținut. Cu mintea otrăvită de nebunie fixată asupra unui singur scop, a devenit rapid un vrăjitor periculos și puternic. Acum, vrea să pună capăt conflictelor din Valoran îngenunchind toate orașele-stat, indiferent ce alianțe și inamici ar avea. Liga Legendelor este mijlocul perfect pentru a-și atinge scopul – momentan.

Cine spune că răul trebuie să arate înfricoșător?