Riven

''Demonii noștri se ascund undeva între război și crimă.''

În Noxus, oricine poate să ajungă la conducere, indiferent de rasă, sex sau clasă socială; puterea e tot ce contează. Astfel, Riven, care credea cu toată ființa în acest ideal, a început să urce spre culmile gloriei. A fost clar încă de pe vremea când era un simplu soldat că avea mult potențial: cu multă hotărâre, a reușit să stăpânească arta luptei cu o sabie mai mare decât ea. Ca războinică, a luptat eficient și fără milă, însă adevărata ei forță era încrederea în forțele proprii. Se avânta în fiecare bătălie fără nicio urmă de îndoială, fără să-și pună probleme de morală sau să se teamă de moarte.

Riven s-a distins dintre camarazii ei și a devenit un lider, o adevărată întruchipare a spiritului noxian. Pasiunea ei era atât de mare încât Înaltul Comandament i-a oferit în semn de recunoaștere o sabie runică din piatră neagră, șlefuită și descântată cu vrăji noxiene. Sabia era mai grea decât un scut de cavalerie și aproape la fel de lată – exact pe gustul ei. La puțin timp după aceea, Riven a pornit spre Ionia ca membră a forțelor de invazie noxiene.

Războiul s-a transformat în scurt timp într-un masacru. Soldații noxieni mergeau în urma îngrozitoarelor mașinării de război zaunite, pășind printre mormane de soldați răpuși. Luptele glorioase pentru care Riven se pregătise întârziau să apară. Cu toate acestea, a respectat ordinele superiorilor ei și a decimat rămășițele armatei inamice înfrânte, zdrobindu-le fără pic de milă.

Pe măsură ce invazia avansa, a devenit limpede că societatea ioniană nu urma să fie reformată, ci nimicită. În timpul unei lupte pe viață și pe moarte, plutonul lui Riven a fost încercuit de trupele ioniene. Inamicul se apropia tot mai mult, așa că noxienii au cerut ajutor. Drept răspuns, Singed a lansat către ei o salvă de proiectile bio-chimice. Riven n-a putut decât să privească neputincioasă cum soldații noxieni și ionieni din jurul ei cădeau pradă unei sorți crunte. A reușit să scape cu viață din bombardament, dar amintirea acestuia i-a rămas adânc întipărită în minte.

Noxienii o credeau moartă, iar Riven și-a dat seama că avea șansa să-și creeze o nouă viață. Și-a frânt sabia, rupând orice legătură cu trecutul, și a pornit într-un exil auto-impus, căutându-și ispășirea și încercând să salveze idealul noxian pur în care crezuse odată.