Jarvan IV

Membrii dinastiei Lightshield, domnitori ai Demaciei de sute de ani încoace, își petrec viețile purtând războaie împotriva tuturor celor care se opun eticii demaciene. Se spune că fiecare Lightshield se naşte cu ura față de Noxus în sânge. Jarvan IV nu face nici el excepţie, chiar dacă este primul Lightshield născut în epoca Ligii Legendelor. Precum strămoşii săi, şi el a condus trupele demaciene în lupte crâncene împotriva forţelor noxiene, sângerând nu de puţine ori alături de aliaţii săi răniţi și de camarazii săi căzuţi pe câmpul de luptă. În cea mai zdrobitoare înfrângere suferită, un batalion noxian sub comanda lui Jericho Swain l-a capturat printr-o serie de manevre iscusite. Această greşeală aproape l-a costat viaţa, fiind cât pe ce să piară de mâna lui Urgot, însă Jarvan a fost salvat de Avangarda Neînfricată, o forţă de elită demaciană condusă de Garen, tovarăşul său din copilărie.

Apropiații săi au observat că timpul petrecut în captivitate îl schimbase. Se zice că Xin Zhao ar fi spus: ''Părea că nu se uită la tine, ci prin tine, înspre ceva de la care nu-şi putea lua ochii.'' Într-o zi, fără niciun avertisment, Jarvan IV a ales personal un detașament de soldaţi demacieni şi a părăsit Demacia, jurând să-și găsească ''ispăşirea''. A început prin a vâna cele mai periculoase fiare şi cei mai fioroşi bandiţi pe care i-a găsit în nordul Valoranului, dar în curând s-a plictisit de astfel de prăzi. Căutând ceva ce doar el ştia, s-a aventurat la sud de Marea Barieră. Timp de aproape doi ani, nu s-a mai auzit nimic de el. Mulți ajunseseră să se aștepte deja la ce era mai rău când Jarvan s-a întors cu surle și trâmbițe pe străzile Demaciei. Armura sa demaciană era împodobită cu oasele şi solzii unor creaturi nemaivăzute. În ochii săi se citea o înțelepciune care îi depășea cu mult vârsta. Dintre cei doisprezece soldați care plecaseră cu el, doar doi s-au mai întors. Pe un ton rece şi dur ca oţelul, Jarvan a jurat să îi îngenuncheze pe inamicii Demaciei.

''Există doar un singur adevăr, şi îl veţi afla în vârful lăncii mele.''
-- ''Ultimele cuvinte'' ale lui Jarvan IV la execuţia sa eşuată.