Zilean

În pustietăţile Urtistanului se afla odată un oraş măreţ. Acesta a fost spulberat de mult într-un Război al Runelor, la fel ca multe dintre ţinuturile aflate mai jos de Marea Barieră. Totuşi, cineva a supravieţuit: un vrăjitor pe nume Zilean. Datorită preocupării sale obsesive pentru timp, acesta locuia nicăieri altundeva decât în turnul cu ceas al oraşului. Pe când războiul începuse să facă prăpăd lângă oraşul său, Zilean a făcut câteva experimente cu magie temporală pentru a ghici viitorul în toate alternativele sale, sperând să găsească o cale de a aduce pacea. Însă vrăjile lui Zilean i-au afectat simţul cronologic şi, când în Urtistan a năvălit o întreagă armată, aflată sub comanda unui stăpân necunoscut, el se afla într-o stare de contemplaţie catatonică. Până să-şi dea seama de greşeală, Urtistan era doar o grămadă de cenuşă fumegândă. Invocatorii care distruseseră orașul cruţaseră turnul cu ceas pentru a nu-i atrage atenţia lui Zilean, dar şi pentru a-l lăsa să fie chinuit de povara vinii sale.

Zilean nici nu a avut timp să deplângă dezastrul că a resimţit crudul efect secundar al periculoaselor sale cercetări: cronodefazarea. Această boală mistică i-a adus nemurirea, însă i-a smuls conştiinţa din rădăcinile prinse în prezent. Acum, mintea îi rătăceşte prin timp din orice loc în care a trăit deja până în prezent, fără a putea afecta cursul evenimentelor. Cea mai chinuitoare latură a acestui blestem este că Zilean vede uneori Urtistanul în toată măreţia sa trecută, însă petrece restul vremii printre ruinele sale ce ţipă a singurătate. Numai puternica magie de invocare a membrilor Ligii l-a putut vindeca, iar Zilean a intrat în rândurile lor sperând să găsească un leac şi poate chiar un mod de a-şi salva poporul.

„Nimic nu mâhneşte mai tare decât o pierdere care încă nu s-a întâmplat.”
-- Zilean