Nautilus

Nautilus a fost cândva un simplu marinar, trimis de Institutul Războiului să exploreze zonele necartografiate ale Mării Străjerului. În această expediţie, a pătruns în ape necunoscute, unde el şi echipajul său au găsit o porţiune vastă de lichid negru pe care niciun membru al echipajului nu a putut să-l identifice. Deşi fuseseră însărcinaţi să cerceteze orice descopereau, nimeni de la bord nu s-a arătat gata să înfrunte nebuloasa, cu excepţia lui Nautilus. La doar câteva clipe după ce îmbrăcase greoiul costum de scafandru şi urcase pe grilajul vasului, ceva ascuns în întunecimi l-a prins în strânsoarea sa. S-a agăţat de marginea vasului, însă fiinţa de dedesubt trăgea neînduplecat de el, zgâlţâind întregul vas. Cuprinşi de spaimă, ceilalţi marinari au luat o hotărâre înspăimântătoare. Cât el îi implora să-l ajute, ei i-au desprins mâna de pe grilaj. A căzut în bezna ca de cerneală, agăţându-se de ancoră cu o disperare inutilă. Îmbrăţişat de tentacule întunecoase, nu i-a rămas altceva de făcut decât să vadă conturul şters al vasului cum dispărea deasupra. Apoi, totul s-a făcut negru.

Când Nautilus s-a trezit, era... cu totul altceva. Costumul imens de fier îi devenise o cochilie, ascunzând adevărul cumplit din interior. Amintirile îi erau vagi şi ceţoase, însă un lucru era clar: fusese lăsat să moară în adâncimi ce nu văzuseră vreodată soarele. Încă strângea în mâini ancora confraţilor săi, care-l condamnaseră la moarte. Fără alt ţel în viaţă, a început să înainteze anevoios, fiindu-i prea greu să înoate. A rătăcit fără direcţie şi fără vreun simț al timpului, în ceea ce deja i se părea un vis veşnic. Când a ajuns pe ţărmurile din Bilgewater, nu mai exista aproape nicio urmă a omului care fusese înainte. Nu mai avea casă, familie sau viaţă la care să se întoarcă. Marinarii îngroziţi care îi ştiau povestea l-au trimis pe Nautilus către Institut, însă invocatorii au refuzat să divulge numele celor pe care îi angajaseră. Însă Nautilus deja aflase de Ligă şi găsise astfel ocazia de a-i afla şi de a-i pedepsi pe cei responsabili de viaţa sa pierdută.

''Când te-a înghiţit întunericul, nu-ţi mai rămâne decât să păşeşti înainte.''
-- Nautilus