Ahri

Spre deosebire de celelalte vulpi care cutreierau pădurile din sudul Ioniei, Ahri simţise întotdeauna o legătură misterioasă cu lumea magică din jurul său, o legătură ce rămânea parcă neîmplinită. În adâncul sufletului, Ahri simţea că trupul de vulpe cu care se născuse nu i se potrivea şi-şi dorea cu ardoare ca într-o zi să poată deveni fiinţă omenească. Visele ei păreau a rămâne doar vise, până când, într-o bună zi, a ajuns pe câmpul unei bătălii proaspăt încheiate. Scena era lugubră, căci locul era împânzit de cadavre şi de soldaţi muribunzi. Ahri s-a simţit atrasă către unul dintre aceștia: un bărbat înveşmântat în robă, înconjurat de un câmp magic evanescent, cu viața scurgându-se din el în faţa ochilor ei. S-a apropiat de el şi ceva tainic a tresărit în sufletul ei, un sentiment care-o lega de muribund într-un fel pe care nu-l putea pricepe. Atunci, esenţa lui vitală s-a revărsat în corpul ei, purtată pe filoane invizibile de magie. Senzaţia ameţitoare a copleşit-o pe dată. Când s-a deşteptat din reverie, a descoperit cu încântare că se transformase. Blana ei argintie şi lucioasă dispăruse, iar corpul i se alungise şi era zvelt, precum trupurile celor ce zăceau morţi în jurul ei.

Cu toată noua ei înfăţişare omenească, Ahri a înţeles totuşi că transformarea nu era completă. Vicleană din fire, s-a adaptat obiceiurilor societăţii umane şi a început să-şi folosească darul care îi fusese hărăzit, frumuseţea, pentru a prinde în cursă bărbaţii naivi. Când aceştia erau bine prinşi în mrejele farmecelor ei, Ahri le sorbea esenţa vitală. Hrănindu-se cu dorinţele atâtor bărbaţi subjugaţi, a ajuns mai aproape de visul ei de a deveni pe deplin fiinţă omenească, însă cu fiecare nouă viaţă pe care o lua, a început să o macine o senzaţie stranie de regret. A început să aibă rezerve faţă de propriile acţiuni, lucru care nu i se întâmplase când era vulpe. Şi-a dat seama atunci că nu va putea ignora mustrările noii sale moralităţi. Căutând o soluţie la problema ei, Ahri a dat peste Institutul Războiului, unde sălăşluiau cei mai înzestraţi magi din Runeterra. Aceştia i-au oferit şansa de a-şi dobândi pe de-a întregul umanitatea fără a mai face rău altora, ci luptând în Ligă.

''Compasiunea este o calitate omenească... dar şi o responsabilitate.''
-- Ahri